Supralegalizare
Supralegalizarea este procedura efectuată de autoritățile competente din România [1], prin care se atestă, pentru statele care nu au calitatea de parte a Convenției de la Haga sau cu care România nu are tratate bilaterale pentru recunoașterea reciprocă a actelor, faptul că actul notarial supus acestei proceduri este un act oficial, veracitatea semnăturii, calitatea în care a acționat semnatarul actului și identitatea sigiliului sau a ștampilei de pe acest act.
În Romania, Supralegalizarea este o procedură diferită față de Apostilare conform Convenției de la Haga. Convenția a avut ca scop suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, încheiată la 5 octombrie 1961. Statele semnatare ale prezentei convenții, dorind să suprime cerința supralegalizării diplomatice sau consulare a actelor oficiale străine, au decis să încheie o convenție în acest sens[2].
Actele și documentele care pot fi supralegalizate sunt acte originale, copii legalizate și traduceri legalizate ale acestora. Unele documente necesită a fi vizate de autoritatea competentă, înainte de a fi supralegalizate.
Acte și documente care nu pot fi supralegalizate[modificare | modificare sursă]
-
Acte care urmează a fi folosite în state care sunt parte a Convenției de la Haga (Convenția Apostilă). Aceste documente trebuie apostilate, și nu supralegalizate. A se vedea lista Țărilor/Statelor pentru care este necesară apostila[3] .
-
Acte eliberate de misiunile diplomatice ori de oficiile consulare ale României în străinătate.
-
Nu se pot supralegaliza documentele și actele emise de alte state. Acestea se vor supralegaliza doar în statele emitente. În România se pot supralegaliza doar actele emise de România.
-
Nu pot fi supralegalizate actele și documentele care necesită, înainte de a fi supralegalizate, vizare de către autoritățile competente.
-
Nu pot fi supralegalizate actele originale sau traduse de Starea Civilă (certificat de naștere, certificat de căsătorie, certificat de deces) în format vechi (emise înainte de 1998). Acestea necesită a fi preschimbate de către autoritățile competente.
Acte și documente care sunt scutite de supralegalizare[modificare | modificare sursă]
-
Certificatele de stare civilă, precum și oricare alte documente întocmite de către agenții diplomatici ai României (întrucât, prin Legea 114/2011, România a ratificat Convenția europeană privind suprimarea cerinței legalizării pentru documentele întocmite de agenții diplomatici și funcționarii consulari, adoptată la Londra, la 7 iunie 1968, care, la art.3 stabilește că “părțile contractante exceptează de la cerința legalizării documentele care fac obiectul prezentei convenții”[4].)
-
Actele și documentele care vor fi folosite în țările/ statele cu care România a încheiat tratate sau convenții bilaterale de asistență juridică în materie civilă care prevăd scutirea de supralegalizare sau apostilă. Cu toate acestea, dacă una dintre țări o solicită, trebuie aplicată apostila sau supralegalizarea. A se vedea lista Țărilor/Statelor pentru care nu este necesară apostila sau supralegalizarea.